joi, 26 mai 2011

România care nu există


La ţărmul Mării Negre

Pe un pământ prea roditor

Pe ritmuri din Allegre

Trăieşte un popor.


Locuitorii-s buni şi sinceri

Nu i-a pătruns invidia şi ura

Trăiesc dor pentru azi, nu ieri

Încântaţi de ce le-a dat natura.


Cancerul roşu su seceri şi ciocane

Nu i-a atins vreodată

Chiar pofta pentru milioane

În picioare a fost călcată.


Simt un dor sfâşietor

Şi-o durere-n piept persistă

Am să visez până am să mor

Această Românie care nu există.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu